acasa stiri media despre club despre qwan ki do povestiri articole contact
Armonia

ceremonia ceaiuluiImaginati-va o poteca indepartata care duce la locuinta unui intelept. Iata pavilionul ceaiului.

Arhictectura sa este simpla, este construit din lemn si din bambus. Nu este vorba de un lucru care sa se impotriveasca timpului, sa-l sfideze printr-o eternitate derizorie de piatra. Incaperea in care intram are o suprafata modesta: aproximatv noua metri patrati (doua rogojini si jumatate); trei-patru prieteni pot sta aici in voie. O pictura zen si un buchet de flori de cimp inveselesc atmosfera.

In vatra ard carbuni de lemn, ceainicul rotund e din metal si poarta patina timpului; si mai poti vedea recipientul de apa, lingura din bambus, o pinza alba imaculata, cutiile de ceai si bolurile traditionale obisnuite.

Maestrul ceaiului executa gesturile rituale cu eficacitate, lentoare, atentie si dragoste. Conversatia curge domoala; se vorbeste despre poezie, despre istorie sau despre arhictectura. Incetisor, zgomotul usor al vocilor se stinge. Contemplam in tacere bolurile familiare, o floare de cimp... In departare se aude trilul unei pasari. Timpul s-a oprit. Armonie, seninatate.

De-a lungul secolelor, ritualul s-a complicat, au fost fixate sute de reguli referitoare la aranjarea florilor, modul de a turna ceaiul, etc., dar Rikyu, cel mai celebru dintre maestrii ceaiului, amintea:

Ceaiul este doar atat: Fierbi apa, Infuzezi ceaiul, si il bei... Asta este tot ce trebuie sa stii.