Povestiri
- Intelepciune sufita
- Calea spre tine insuti
- Cand omul este om...
- Batranul si ploaia
- Discutie intre gemeni
- Atingerea mainii de maestru
- Casa Celor 1000 de oglinzi
- Puterea Dragostei
- Alpinistul
- Ce este viata?
- Floarea Rosie
- Fericirea
- 2 soimi
- Gustul clipei
- Doua inimi
- Cescuta...
- Iubirea Neconditionata
- Cei 2 taietori de lemne
- Ce este realitatea?
- Principiul Narcisei Galbene
- Jocul
- Armonia
- Vizitatorul
- Pestele proaspat
- Nu uita ce e cel mai important
- Cei 2 lupi
- Credinta
- Imparatul
- Cainele din oglinda
- Ofera ceea ce vrei sa primesti
- Viziunea asupra lucrurilor
- Laptele varsat
- Doua broscute
- Povestea Dragostei
- Dragostea adevarata
- Cand i-am cerut lui Dumnezeu
- Rose (Trandafirul)
- Optimistul
- Maestrul Chinez
- Destinul
- Scopul Vietii
- Daca as avea...
- O inima frumoasa
- Vasul crapat
- Urmarind doi iepuri
- Adevarata comoara
- Cainele si Pisica
- O gustare cu Dumnezeu
- Privirea
- Pot alege!
Armonia
Imaginati-va o poteca indepartata care duce la locuinta unui intelept. Iata pavilionul ceaiului.
Arhictectura sa este simpla, este construit din lemn si din bambus. Nu este vorba de un lucru care sa se impotriveasca timpului, sa-l sfideze printr-o eternitate derizorie de piatra. Incaperea in care intram are o suprafata modesta: aproximatv noua metri patrati (doua rogojini si jumatate); trei-patru prieteni pot sta aici in voie. O pictura zen si un buchet de flori de cimp inveselesc atmosfera.
In vatra ard carbuni de lemn, ceainicul rotund e din metal si poarta patina timpului; si mai poti vedea recipientul de apa, lingura din bambus, o pinza alba imaculata, cutiile de ceai si bolurile traditionale obisnuite.
Maestrul ceaiului executa gesturile rituale cu eficacitate, lentoare, atentie si dragoste. Conversatia curge domoala; se vorbeste despre poezie, despre istorie sau despre arhictectura. Incetisor, zgomotul usor al vocilor se stinge. Contemplam in tacere bolurile familiare, o floare de cimp... In departare se aude trilul unei pasari. Timpul s-a oprit. Armonie, seninatate.
De-a lungul secolelor, ritualul s-a complicat, au fost fixate sute de reguli referitoare la aranjarea florilor, modul de a turna ceaiul, etc., dar Rikyu, cel mai celebru dintre maestrii ceaiului, amintea:
Ceaiul este doar atat: Fierbi apa, Infuzezi ceaiul, si il bei... Asta este tot ce trebuie sa stii.
Arhictectura sa este simpla, este construit din lemn si din bambus. Nu este vorba de un lucru care sa se impotriveasca timpului, sa-l sfideze printr-o eternitate derizorie de piatra. Incaperea in care intram are o suprafata modesta: aproximatv noua metri patrati (doua rogojini si jumatate); trei-patru prieteni pot sta aici in voie. O pictura zen si un buchet de flori de cimp inveselesc atmosfera.
In vatra ard carbuni de lemn, ceainicul rotund e din metal si poarta patina timpului; si mai poti vedea recipientul de apa, lingura din bambus, o pinza alba imaculata, cutiile de ceai si bolurile traditionale obisnuite.
Maestrul ceaiului executa gesturile rituale cu eficacitate, lentoare, atentie si dragoste. Conversatia curge domoala; se vorbeste despre poezie, despre istorie sau despre arhictectura. Incetisor, zgomotul usor al vocilor se stinge. Contemplam in tacere bolurile familiare, o floare de cimp... In departare se aude trilul unei pasari. Timpul s-a oprit. Armonie, seninatate.
De-a lungul secolelor, ritualul s-a complicat, au fost fixate sute de reguli referitoare la aranjarea florilor, modul de a turna ceaiul, etc., dar Rikyu, cel mai celebru dintre maestrii ceaiului, amintea:
Ceaiul este doar atat: Fierbi apa, Infuzezi ceaiul, si il bei... Asta este tot ce trebuie sa stii.